Acasă
» Wiki
»
Cum astronauții rămân sănătoși și în formă în spațiu
Cum astronauții rămân sănătoși și în formă în spațiu
Spațiul cosmic nu a fost niciodată un loc ușor de trăit. Mersul în spațiu și viața în microgravitație pentru perioade lungi de timp are multe efecte asupra corpului uman, de la pierderea vederii până la acumularea de lichid în partea superioară a corpului. În timp ce condiția de gravitație zero care permite astronauților să se rotească, să se rotească și să plutească în aer poate părea incitantă, absența gravitației face ca mușchii corpului să înceapă să slăbească, deoarece nu sunt „utilizați” la fel de des.
Pentru a combate pierderea masei musculare si a densitatii osoase care vine cu viata in gravitate zero pentru perioade lungi de timp, astronautii trebuie sa faca sport cel putin o ora pe zi. De fapt, cercetarea științifică privind modul de protejare a sănătății umane în spațiu este unul dintre principalele obiective ale oamenilor de știință care operează Stația Spațială Internațională (ISS). În fiecare an, pe ISS sunt efectuate o serie de experimente pentru a evalua sănătatea fizică și psihică a astronauților care lucrează continuu în spațiu.
Un domeniu important de cercetare în care este adesea investit foarte mult este studiul și dezvoltarea sistemelor de monitorizare a sănătății care nu cauzează inconveniente atunci când astronauții trebuie să lucreze. Un exemplu este sistemul Bio-Monitor dezvoltat de Agenția Spațială Canadiană. Este în esență o cămașă inteligentă cu senzori încorporați care pot măsura lucruri precum pulsul, tensiunea arterială, frecvența respirației și temperatura pielii. Există, de asemenea, o bandă pentru a monitoriza nivelul de oxigen din sânge. Sistemul este în prezent testat pe ISS, cu speranța că ar putea fi folosit nu numai pentru astronauți, ci și pe Pământ în scopuri medicale, cercetare sportivă și telemedicină în viitor.
Astronautul CSA David Saint-Jacques poartă cămașa și bentita cu senzorul de sănătate Bio-Monitor.
Miotonele, o altă idee de la Agenția Spațială Europeană, sunt în esență dispozitive mici care ajută la măsurarea rigidității musculare. Dispozitivul ar putea fi folosit pentru a testa eficacitatea programelor de exerciții ale astronauților, asigurându-se că nicio grupă musculară importantă nu este lăsată în urmă și ar putea fi supusă degenerarii.
Cu toate acestea, nu doar problemele fizice pot afecta astronauții. Funcționarea cognitivă și senzorială poate fi, de asemenea, afectată de mediile cu gravitate zero, așa că și acest aspect trebuie monitorizat îndeaproape.
Acest lucru se realizează folosind sisteme precum testele de control al motorului, care sunt măsurate prin simulări complexe, cum ar fi conducerea sau zborul. De exemplu, o misiune de conducere simulată necesită ca astronautul să poată percepe obstacolele și să reacționeze la ele într-o manieră spațială și temporală corectă, precum și să efectueze mai multe sarcini simultan.
Astronautul CSA David Saint-Jacques moderează o sesiune pentru VECTION.
Apoi, există măsurători mai aprofundate, cum ar fi VECTION, care studiază modul în care starea în microgravitație afectează percepția mișcării umane. Pe Pământ, putem folosi semnale din sistemul vestibular pentru a ajuta la judecarea poziției unui obiect, dar astronauții trebuie să se adapteze lipsei gravitației. Acest experiment a folosit afișaje montate pe cap pentru a testa dacă astronauții ar putea judeca cu precizie factori precum înălțimea unui obiect, chiar și în absența semnalelor gravitaționale.