În ochii multora, „Mac” și „gaming” sunt două concepte aproape opuse, care nu sunt menite unul pentru celălalt. Însă puțini oameni știu că Apple a avut o istorie lungă și tumultoasă cu lumea jocurilor, cu suișuri și coborâșuri incredibile. De fiecare dată când pare că Apple este pe cale să devină un „imperiu al jocurilor”, ei iau decizii care ruinează totul, pentru ca apoi să se reconstruiască în liniște de la zero. Jocurile pentru Mac par să fie la cote maxime în acest moment și este timpul să aruncăm o privire înapoi la călătoria stâncoasă, dar incitantă prin care a trecut.
Primele zile glorioase: Apple II - mașina de joc legendară
În 1977, Apple II a fost lansat și a devenit rapid una dintre cele mai importante platforme de jocuri din istorie. A fost unul dintre primele computere personale care a suportat un afișaj color cu o grafică clară (după standardele vremii). Apple II a fost vândut timp de 16 ani cu multe versiuni îmbunătățite, iar în total s-au vândut aproximativ 5-6 milioane de unități, devenind o imagine familiară în școli.

Biblioteca de jocuri Apple II este atât de vastă încât este dificil să ținem o numărătoare exactă. Site-ul MobyGames listează aproape 3.000 de titluri, dar numărul real ar putea fi mult mai mare dacă includeți versiuni care necesită hardware special. Merită remarcat faptul că multe titluri clasice au debutat pentru prima dată pe Apple II, cum ar fi Prince of Persia și Oregon Trail, împreună cu o serie de alte hituri precum Castle Wolfenstein, Karateka, Wizardry și Choplifter.
Se poate spune că, dacă erai un jucător în anii 1980, a deține un Apple II însemna că ai avut una dintre cele mai bune experiențe de joc din acea vreme.
Primul pas înapoi: Macintosh-ul original
După succesul răsunător al lui Apple II, oamenii se așteptau ca Apple să lanseze un produs și mai superior. Dar realitatea este chiar invers. Primul Macintosh (1984) avea doar un ecran alb-negru și era destinat oamenilor de afaceri și lucrătorilor de birou, mai degrabă decât jucătorilor.

În ciuda graficii sale clare și a câtorva jocuri dezvoltate personalizat, Macintosh-ul nu a putut să se potrivească cu biblioteca de jocuri masivă și colorată a lui Apple II. Mulți utilizatori au păstrat chiar Apple II doar pentru a continua jocul, în timp ce Macintosh-ul a preluat sarcinile de lucru.
Desigur, Macintosh-ul nu poate fi acuzat în întregime pentru că nu s-a născut pentru a fi o mașină de jocuri. Dar, în mod clar, Apple și-a pierdut reputația inerentă în sectorul jocurilor de noroc, creând oportunități pentru alți concurenți de a-l depăși.
A doua epocă de aur
De la Mac II încolo, culoarea a revenit pe computerele Apple și odată cu ea a venit o explozie de titluri de jocuri de top. Acesta este un moment în care, dacă doriți să experimentați cea mai avansată tehnologie de jocuri multimedia, Mac este alegerea numărul unu.
Nume precum Myst, Marathon (de la Bungie, precursorul Halo), SimCity, Civilization, The Journeyman Project au adus utilizatorilor Apple videoclipuri live-action, audio digital și grafică 3D timpurie. Chiar și atunci când aceste jocuri sunt disponibile pe mai multe platforme, versiunea Mac este adesea evaluată mai sus datorită performanței sale superioare.
Dezastrul Pippin: visele consolei s-au spulberat
În 1996, Apple și-a încercat mâna pe piața consolelor printr-o colaborare cu Bandai numită Pippin. Acesta este un Mac care a fost personalizat pentru jocuri, dar poate rula și alt software. Apple a sperat că Pippin va fi o poartă de acces în sufrageria tuturor, dar lucrurile au devenit curând dezastruoase.

Cea mai mare problemă a fost prețul: 599 de dolari (echivalentul a 1.200 de dolari astăzi), de 2-3 ori mai scump decât consolele Nintendo sau Sony. La acest preț, nu este surprinzător faptul că Pippin a fost refuzat de utilizatori. Doar aproximativ 42.000 au fost vândute, iar proiectul a fost ucis rapid.
Era Intel: Bootcamp și moartea jocurilor native
În anii 2000, Apple a trecut de la cipurile PowerPC la Intel, deschizând posibilitatea de a rula Windows prin Bootcamp. Acest lucru le permite jucătorilor să pornească în Windows pentru a juca cu ușurință jocuri pentru PC.
Părea un pas înainte, dar Bootcamp s-a dovedit a fi o sabie cu două tăișuri. Dezvoltatorii nu mai au stimulentul de a crea jocuri native pentru macOS, deoarece utilizatorii pot juca deja jocuri Windows chiar pe Mac. Drept urmare, piața jocurilor pentru Mac a fost leneșă.
Era Apple Silicon: o nouă speranță
În 2020, Apple s-a despărțit oficial de Intel și a trecut la utilizarea propriilor cipuri proiectate - Apple Silicon. Cu putere superioară, economii de energie și disipare eficientă a căldurii, cipurile M1, M2, M3 și M4 au deschis un nou capitol pentru jocuri pe Mac.

Jocurile bine optimizate, cum ar fi Baldur's Gate 3 sau Resident Evil Village, rulează extrem de bine, chiar comparabile cu mașinile de jocuri pe computer de ultimă generație. Dar există încă bariere precum API-ul proprietar Metal sau eliminarea bruscă de către Apple a suportului pe 32 de biți, lăsând nejucabile mii de jocuri mai vechi.
Se va repeta istoria?
Călătoria Apple în lumea jocurilor de noroc a fost o serie de decizii îndrăznețe, greșeli costisitoare și eforturi neobosite de a reveni. Chiar acum, cu puterea Apple Silicon, Mac-ul are cea mai mare șansă de a deveni o platformă de jocuri formidabilă.
Dar marea întrebare încă rămâne: Apple este cu adevărat serios în privința jocurilor sau va distruge totul așa cum a făcut în trecut? Doar timpul va spune.
Ce părere aveți despre viitorul jocurilor pe Mac? Vă rugăm să vă împărtășiți comentariile!